Astazi, nu o sa scriu eu, ci sufletul meu cu latura lui sincera si profunda. Toata viata suntem captivi experientelor noastre nevinovate, pline de placerile marunte ale clipei prezente si chiar suferinta indezirabila. Ciudat este ca noi, oamenii, sa ne nastem, nu cerem, sa traim, nu stim si sa murim, nu vrem. La drept vorbind, toate experientele noastre, ne ajuta la transformarea viitoarei noastre experinte, dar si sa privim in interiorul nostru pentru a intelege obiectivele si directia vectoriala a drumului nostru, prin urmare descoperim resorturile interioare ale constiintei umane inrobite, limitata de convingeri pamantesti. Dezvoltarea personala, atingerea potentialului, exonerarea de suferinta, valoarea schimbarii, dar si gasirea echilibrului interior, descoperirea sufletului ratacit si revoltator, m-a fascinat dintotdeauna.
Nu extind explicatiile rationale drept raspuns ca, putem sa definim si sa redefinim valorile noastre personale in acord cu profilul nostru moral cu tendinte expansioniste. Ele determina motivatia intrinseca pentru definirea conditiei umane, proiectarea sanselor pe orbita, ce ne valorizeaza calitatile si largirea orizonturilor, care au drept scop cultivarea moralitatii si a unei atitudii pozitive.
Literalmente, toate experintele noastre irefutabile si incitante genereaza reflectii profunde prin care identificam cauzele si efectele transformatoare, descoperim existenta sinelui si valoarea noastra inestimabila. Deslusirea semnificatiei acestor lectii si impactul experintelor asupra vietii noastre, ne ajuta totodata sa punem la indoiala aparentele si conceptiile noastre. Ceea ce vreau sa spun este, ca in prezent, traim intr-o societate distructiva, manipulatoare si automanipulatoare, al constrangerilor mentale, psihologice, in care nu putem regasi traiectoria destinsului si sensului real pentru care ne-am nascut. Suntem intr-o epoca marcata de progres material, cuceriri tehnologice, dar si deranjati de unele probleme suplimentare, ca fiind nocive si distructive. Confirm cu aplomb, ca in toata aceasta valtoare nuantata si dupa intensitatea experintelor noastre, cunoasterea sinelui este primordiala. Dupa multe priviri restrospective, am identificat ca intelegem gresit sinele nostru, fara a avea o analiza revelatoare asupra propriul nostru destin si nu cel impus de societate. Toate aceste conceptii false despre noi si societate, genereaza frici, blocaje, resentimente, vinovatie si rusine, iar acestea – emotii distructive, care in principal, formeaza realitatea noastra si ne da senzatia ca timpul este revolut.
Pasiunea mea de viata, mi-a dat un motiv temeinic sa particip la difuzarea spectacolul “Exil”, care este unul dintre cele mai emotionante si exceptionale spectacole, de o valoare inestimabila, ce denota fricile noastre transmise din generatie in generatie, lipsa de libertate, dificultatea de a ne conecta cu noi insine si constructii mentale comode impuse de societate. Ce vreau sa istorisesc aici, este ca acest spectacol a generat revelatoare analiza asupra situatiei noastre si mi-a oferit o perspectiva holistica asupra vietii. Chiar daca dupa acest spectacol, am remarcat cu evidenta amaraciune moduri nefondate de gandire, schimbarile la scara mare sunt rezultatul unor schimbari petrecute moment dupa moment. In acest sens, disiparea fricilor, care de fapt sunt o iluzie pentru ca habar nu avem cum va fi in necunoscut, degrevarea de privatiunile societatii, schimbarea conceptiei de viata, a perspectivei si a atitudinilor, depinde de motivatia noastra temeinica de a cauta adevarul brut. Daca tu consideri ca viata este o lupta, viata iti va da drepatate si iti va crea tot felul de evenimente, ca sa fie precum o lupta.
Este important sa fii autentic cu tine, sa-ti pui intrebari, sa ai indoieli, sa iesi din zona ta de confort si sa creezi posibilitati. Astfel, devii flexibil in imensitatea necunoscutului si poti crea armonie cu adevarul, dincolo de dimensiunea lumii de azi. In mod distinctiv, o decizie nobila este acceptarea de sine si intelegerea relativitatii si a conditionalitatii, care slabeste forta atasamentului, ii mai spun si “iobagie” fata de aparentele unor lucruri bune sau mai putin bune. Sa-ti iubeste defectele si sa-ti pui in valoare calitatile, asigura o schimbare de atitudine, transformare a mintii si intelegerea gandirii din spatele cuvintelor. Aceasta este o adevarata aventura a vietii, care in mod inexorabil, ne ajuta, dupa cum am mentionat si mai sus, la descoperirea sau redescoperirea resorturilor interioare si depasirea conditiei noastre umane. Stiu ca spiritul mercantil este mai mult interesat de ceea ce nu se refera la el, dar ce pot spune este ca fara adevarul primit, omul este sediul parerilor si al contrangerilor, si de aici rezulta ca omul este ceea ce crede el ca este.
Fiecare avem calatoria noastra si de ea suntem responsabili, in functie de chintesenta trairilor umane. Nimic, dar absolut nimic nu este ciudat, nu tine de abstract, ca depinde doar de noi sa ne infrumustetam mintea si sa ne cream posibilitati in armonie cu noua personalitate. Iti place mai mult viata sau iti este frica? Lucrurile frumoase vin catre noi, doar daca le chemam si intelegem esenta elocintei.
Fii eroul vietii tale si nu o victima!
